Obiective turistice |
Orasul Sibiu este considerat ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.
Cladiri istorice
Palatul Brukenthal, Piata Mare nr. 4
Este edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului. Aceasta cladire se deosebeste de marile palate construite in spatii deschise deoarece este limitat de existenta parcelelor initiale. Palatul a fost construit pe locul a doua case medievale. Una dintre acestea a apartinut familiei Kloknern, mostenita de sotia guvernatorului de la tatal ei. Intr-o a doua faza, Brukenthal a achizitionat si cladirea aflata spre nord, fosta proprietate a senatorului Offner.
Printre cele mai valoroase elemente se numara supraportele in numar de douasprezece, realizate din lemn de tei sculptat in relief si aurit. Sursa de inspiratie a opt din acestea sunt de asemenea, operele lui Ovidiu: in dormitorul din stanga se afla patru scene din “Istoria lui Bacchus” (Metamorfoze), iar in dreapta alte patru scene, "Clytia transformata in floarea soarelui" (Metamorfoze), "Luna si Endymion" (De arte), "Narcis transformat in floare" (Metamorfoze) si "Poetul Arion salvat de delfin" (Faste).
La realizarea acestui impunator edificiu si-au dat concursul numerosi mesteri de seama dintre care ii amintim pe sculptorul clujean stabilit in Sibiu, Simon Hoffmeyer, pietrarul Anton Hertzum, mesterul constructor si dulgher Franz Burger.
Piata Mare nr. 5, Casa Albastra
Pe latura de vest, langa Palatul Brukenthal se afla Casa Albastra, la nr. 5, datand din sec. XV. Corpul din spate al cladirii gazduise intre 1768-1783 spectacole de teatru. In 1769 s-a practicat o deschidere spre Ulita Balului (str. Xenopol). Denumirea de "Casa albastra a orasului" dateaza din anul 1819. Intre 1858-1862 a fost sediul Societatii de Stiinte Naturale.
La mijlocul sec. XIX aici a functionat magazinul de confectii "La ducele de Reichstadt" si Academia de Drept (intre 1858-1862). Vechea stema a Sibiului este pictata pe fatada.
In prezent, adaposteste sectoare de activitate ale Muzeului Brukenthal
Piata Mare Nr. 7, Casa generalilor
Cladirea prezinta o deschidere boltita care duce in Str. Arhivelor. Acest acces a fost deschis in 1558 si amplificat in 1775, moment in care casa a suferit transformari. In a doua jumatate a sec. XV, in jur de 1475, casa era in proprietatea lui Paul Horwath - Remser. In sec. XVI, proprietatea din dreapta a trecut in posesia lui Albert Huet, jude regal, apoi in proprietatea familiei Baussnern. In 1779 cladirea a fost achizitionata de catre Magistratura, pentru ca intre anii 1784 - 1904 aici sa-si aiba sediul Comandantul general al trupelor austriece din Transilvania. Din acest motiv casa poarta numele de "Casa generalilor".
Piata Mare Nr. 8, Casa Hecht
In 1456 in acesta cladire a functionat prima monetarie din Sibiu. Din 1472, casa a apartinut viitorului primar Georg Hecht . Boltile gotice tarzii dateaza dupa acest an. In 1595 casa trece in proprietatea primarului Johann Waida. Mult timp aici au locuit comitii sasi, iar in 1821 cladirea a fost cumparata de Universitatea Saseasca, institutie echivalenta cu un Parlament al sasilor.
Piata Mare nr. 10, Casa Haller
Cea mai importanta cladire din piata, construita in stil renascentist, care pastreaza multe elemente din cladirea originala din sec. 15-16 cum ar fi portalul cu blazon, intrarea in arcade si decoratiunile. Casa a apartinut pe rand mai multor personalitati locale.
In 1537, Michael Altemberger o vinde lui Petrus Haller care a pastrat-o in familie timp de 354 de ani. Petrus Halles a transformat cladirea gotica anterioara, dand acesteia aspectul actual renascentist
Piata Mare nr. 13, Casa Lutsch
Pe locul actualului imobil, inainte de 1424 se afla un sediu al prepoziturii, iar dupa acea data, casa construita aici gazduia inaltii demnitari aflati in vizita la Sibiu. La sfarsitul sec. XV se afla in proprietatea familiei Altemberger, apoi intre 1537-1593, al familiei Haller. De la acea data s-a aflat in posesia lui Johann Lutsch (de la aceasta casa provine fragmentul de ancadrament de la usa bibliotecii Brukenthal - realizat de Elias Nicolai si reprezentand blazonul primarului Michael Lutsch). In 1661 proprietar devine Georg Reussner, urmasii acestuia donand cladirea orasului. In 1999 a fost renovata complet.
Piata Mare Nr. 16, Casa Weidner Reusner Czekelius
In gang se afla un ancadrament din piatra sculptata din 1582 care il reprezinta pe Johann Reusner II. Portalul principal reia motivul intalnit la casa Haller, dar central are amplasat blazonul primarului Johann Reusner jun. Blazonul este insotit de data 1652 si de monograma EN (Elias Nicolai). Portalul in sine este mai vechi cu cel putin o suta de ani.
In centrul antablamentului este plasat un ecuson de forma unui scut latit cu varful rotunjit, incarcat cu cifrul CW (Czirves - Servatius - Weidner jun.) insotit de anul 1582.
Partea din dreapta, unde se afla portalul, a apartinut familiei Weidner, apoi senatorului Johann Reussner junior, corpul D ajungand apoi, in ultimul sfert al sec. XV, in proprietatea familiei Czekelius. Actuala casa, care in 1875 era constituita din doua cladiri cu numere diferite, este compusa din sapte corpuri.
Biserici istorice
Biserica Evanghelica
A fost construita pe locul unei biserici mai vechi, incepand din anul 1371. Din anul 1520 se gaseste sub forma in care arata in prezent. Este cea mai impunatoare cladire din Sibiu.
Biserica catolica
Biserica a fost construita de iezuti intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez. Turnul a fost terminat in 1738 si are patru nivele inalte si un gang boltit care permite accesul spre Piata Mica.
Catedrala Ortodoxa
Catedrala Mitropolitana Sf. Treime, a fost ridicata din initiativa lui Andrei Saguna intre 1902-1904 fiind sfintita in 1906. Catedrala reprezinta o copie fidela la scara redusa a bisericii Sf. Sofia din Constantinopol
Biserica Ursuline
Complexul Ursulinelor este format din Biserica greco-catolica si din fosta manastire a Ursulinelor. Manastirea, cunoscuta sub denumirea de Kloster Kirche, a fost preluata in 1755 de maicile Ordinului Ursulinelor.
Biserica Franciscana
Biserica gotica sprijinita de contraforturi, cladirea intitiala a apartinut sec. XV.
In interior este o biserica in stil baroc de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna deasupra laturii nordice.
Biserica din Groapa
Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi Petru Luca si refacuta intre 1802 - 1803 de ginerele acesteia. In cimitirul din jurul bisericii sunt ingropate numeroase personalitati
Biserica dintre Brazi
Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf. Petru si Pavel. Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica greco-catolica.
Capela Sfintei Cruci
Capela adaposteste o sculptura istorica numita Crucifix. Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cind artistul austriac Peter Lantregen a sculptat dintr-un sigur bloc de piatra monumentul Isus pe Cruce intre Maria si Ioan.
Podul Mincinosilor
Podul metalic numit oficial Liegende Brücke , adica Podul Culcat , a fost inaltat in 1859, in locul unui vechi pod de lemn, numit Podul Mincinosilor, fiind cel mai vechi pod metalic din Romania. Pe o parte a podului se vede anul realizarii, iar pe cealalta partea emblema sasilor: doua sabii incrucisate , si deasupra lor o coroana, care simboliza la vremea respectiva, supunerea sasilor fata de regele maghiar si principatul ardealului. Astazi acest pod este un obiectiv turistic foarte vizitat , fiind mandria orasului Sibiu. |
|
Imprejurimi |
Statiunea montana Balea-Lac, cunoscuta destinatie turistica la nivel national. Balea Lac se afla la o altitudine de 2034 metri si ceva mai jos gasim Balea Cascada, la 1234 m, in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu.
Statiunea pentru sporturi de iarna Paltinis
Aceasta este o statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu intr-o padure de conifere, in Muntii Cindrel. Este cea mai veche statiune montana din Romania si se afla la cea mai inalta altitudine din tara, 1442 m. In 1902 statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita.
Lacurile sarate de la Ocna Sibiului
Statiunea Ocna Sibiului, denumita si litoralul Ardealului, este situata la o altitudine de 400 m fata de nivelul marii in partea nord-vestica a Depresiunii Sibiului, la 15 km de municipiului Sibiu. Ocna Sibiului a fost prima data documentata in 1263 desi zona este locuita din vremea dacilor. Lacurile naturale formate pe locul salinelor abandonate au constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea localitatii ca o importanta statiune balneo-climaterica. Atractia numarul unu a statiunii este reprezentata de cele 52 de lacuri cu calitati curative.
Zona etnografica a Marginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice
Intr-o acceptiune mai larga, Marginimea Sibiului reprezinta o entitate geografica, istorica si etnografica cuprinzand salba de sate romanesti asezate la poalele Muntilor Sibiului. Limita de rasarit este satul Boita, asezat pe malul drept al Oltului, la intrarea in defileul cu acelasi nume, iar limita de vest este comuna Jina, avand drept hotar raul Sebes. Apartin Marginimii Sibiului localitatile Boita, Riu Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului, Miercurea Sibiului si Jina.
Intr-o acceptiune mai restransa, Marginimea Sibiului este teritoriul din fostul Ducat al Amlasului, avand drept nucleu satele din jurul cetatii Salgo, dintre care cel mai reprezentativ era Salistea (Magna Villa Valachicalis), fost sediul scaunului cu acelasi nume. |
|
Cai de acces |
Feroviare: gara Sibiu pe linia Bucuresti-Brasov-Arad.
Rutiere: DN 1 de la Oradea sau DN 7 = E 15 de la Bucuresti la Sibiu.
Aeriene: din Bucuresti pana la Sibiu. |
|
Hoteluri |
• Ramada     |
| - |
Adresa: |
Str. Emil Cioran |
| - |
Telefon: |
0269/235 505 |
• Class    |
| - |
Adresa: |
Str. Rahova, nr. 40 |
| - |
Telefon: |
0269/206 999, 0369/405 252, 0369/405 251 |
• Palace Dumbrava     |
| - |
Adresa: |
Str. Padurea Dumbrava, nr.1 |
| - |
Telefon: |
0269/218 086 |
• Ana    |
| - |
Adresa: |
Sos. Alba Iulia, nr. 120 |
| - |
Telefon: |
0269/228 856, 0269/228 875 |
• Silva    |
| - |
Adresa: |
Aleea Eminescu 1 |
| - |
Telefon: |
0269/243 985, 0269/232 678 |
|
|
Pensiuni |
• Rubin    |
| - |
Adresa: |
Piaţa Crişan 7c |
| - |
Telefon: |
0743 147 880, 0269/207 681 |
• Kira Doi   |
| - |
Adresa: |
Calea Dumbravii, nr. 76 |
| - |
Telefon: |
0749 838 676, 0726 146 132 |
• Brandusa    |
| - |
Adresa: |
Valea Avrigului |
| - |
Telefon: |
0745 277 116 |
• Belascu    |
| - |
Adresa: |
Calea Turnisorului 116 |
| - |
Telefon: |
0744 762 814 |
• Al Gatto Nero    |
| - |
Adresa: |
Ion Albabei, nr. 64 |
| - |
Telefon: |
0753 093 901,0269/220 191 |
|
|
Baruri si cluburi |
| • Absolut |
| - |
Adresa: |
Str. Dr.Ratiu Ioan, nr.9 |
| - |
Telefon: |
0722 651 508 |
| • Chicago |
| - |
Adresa: |
Soseaua Alba Iulia, nr. 6 |
| - |
Telefon: |
0788 252 450 |
| • Disco Club Hollywood |
| - |
Adresa: |
DN 1 km 303 |
| - |
Telefon: |
0269/560 678 |
| • MaxNet |
| - |
Adresa: |
-dul Gen.Vasile Milea, nr. 84 |
| - |
Telefon: |
0269/243 108 |
| • Pacific |
| - |
Adresa: |
B-dul Victoriei, nr. 55 |
| - |
Telefon: |
0269/215 975 |
|
|
Restaurante |
| • Alexander |
| - |
Adresa: |
Calea Gusteritei Nr. 16 |
| - |
Telefon: |
0269/238 779 |
| • Bonisib Impex |
| - |
Adresa: |
Str. Mitropoliei Nr. 7 |
| - |
Telefon: |
0269/213 049 |
| • Bufnita |
| - |
Adresa: |
Str. N. Balcescu, nr. 45 |
| - |
Telefon: |
0269/214 133 |
| • Calugarul |
| - |
Adresa: |
. G-ral Magheru, nr. 38 |
| - |
Telefon: |
0269/213 531 |
| • Casa Bogdan |
| - |
Adresa: |
Str. I. Agarbiceanu, nr. 9 |
| - |
Telefon: |
0269/227 870 |
|
|
Telefoane utile |
| • Primaria |
| - |
Telefon: |
0269/208 800 |
| • Prefectura |
| - |
Telefon: |
0269/213 121 |
| • Consiliul Judetean |
| - |
Telefon: |
0269/217 733, 216 368 |
| • OPC |
| - |
Telefon: |
0269/447 789 |
| • Politia Rutiera |
| - |
Telefon: |
0269/237 711 |
| • Aeroport |
| - |
Telefon: |
0269/229 235; 228 731 |
| • Agentia CFR |
| - |
Telefon: |
0269/ 212 085 |
| • Autogara |
| - |
Telefon: |
0269/217 757 |
| • Salvamont |
| - |
Telefon: |
0269/216 477 |
|
|
Gastronomie |
Bucataria traditionala din aceasta parte a tarii a fost si este foarte influentata de populatia de origine maghiara si germana. Aici sunt preferate supele de pasare si de vita, cu galuste de gris sau faina, taitei de casa, supe de gris, de chimen sau de rosii. Ciorbele sunt acrite cu otet, sare de lamaie sau zeama de varza, iar uneori sunt dulci, un fel de supe foarte bogate, cu multe legume si carne.
In unele zone se folosesc pentru acrit agrisele sau rhabarber, o planta acrisoara cu lujeri mari de culoare verde si usoare tente rosiatice. Foarte caracteristic pentru aceasta zona este tarhonul, folosit pentru a da aroma ciorbelor, in special ciorbelor de fasole, de cartofi sau de salata. Sunt foarte apreciate supele gulas, papricas, ciorba de salata cu jumari de ou si costita, ciorba de fasole cu tarhon, etc. Specifice zonei sunt si supele de fructe, cum sunt spre exemplu: supa de mere si supa de visine |
|
|